Cartierul Ferentari: istorie, urbanism și percepții
Localizare și delimitări geografice
Cartierul Ferentari este situat în sectorul 5 al Bucureștiului, fiind delimitat de Șoseaua Sălaj la nord și limita sudică a orașului. Se învecinează cu Cartierul Giurgiului la est și Rahova la vest. O componentă definitorie a delimitării geografice o reprezintă fosta cale ferată București Filaret – Giurgiu, care a influențat structura și dezvoltarea urbanistică a zonei.
Istoria Cartierului Ferentari
Dezvoltarea Cartierului Ferentari a început relativ târziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care sudul Bucureștiului era predominant agricol. Conform hărții Borroczyn din 1854, această zonă era periferică, nelocuită, dominată de podgorii și livezi.
În intervalul 1910-1920, procesul de urbanizare a început să prindă contur prin extinderea drumurilor și construirea primelor locuințe. Până în anii 1940, Ferentari făcea parte din comuna suburbană Șerban Vodă, iar după multiple reorganizări administrative, în 1968, cartierul a fost inclus oficial în sectorul 5 al Bucureștiului.
Originea numele “Ferentari”
Denumirea cartierului provine de la Calea Ferentarilor, principala arteră care îl străbate. Există mai multe teorii cu privire la originea numelui:
- Una dintre teorii leagă numele de soldații domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care ar fi primit terenuri în zonă ca recompensă pentru serviciul lor militar.
- O altă ipoteză asociază termenul cu o unitate militară a lui Mihai Viteazul.
- Cea mai veche variantă sugerează că numele derivă din termenul latin “ferentarius”, desemnând un soldat din infanteria romană.
Dezvoltarea Urbanistică și Structura Cartierului
Cartierul Ferentari s-a dezvoltat prin parcelarea vechilor terenuri agricole. În prezent, structura sa urbanistică este definită de Calea Ferentari și Prelungirea Ferentari, principalele artere care stabilesc organizarea cartierului.
În anii ’70, în partea de sud a cartierului au fost construite blocuri de locuințe, însă multe dintre ele sunt astăzi într-o stare avansată de degradare. Totuși, există străzi unde casele individuale și curțile pline de verdeață conferă o atmosferă liniștită și autentică.
Realități și percepții despre Cartierul Ferentari
Ferentariul este adesea prezentat într-o lumină negativă în mass-media internațională. Un exemplu este un articol publicat de Daily Mail, care l-a catalogat drept una dintre cele mai nesigure zone din Europa.
Cu toate acestea, statisticile Poliției Române contrazic această percepție. Datele oficiale arată că Sectorul 5 are una dintre cele mai scăzute rate ale infracționalității din București, demonstrând astfel discrepanța dintre realitate și modul în care cartierul este perceput.
Concluzie
Cartierul Ferentari este o zonă cu o istorie bogată și o dezvoltare urbanistică complexă. Deși imaginea sa este influențată negativ de prejudecăți externe, realitatea demonstrează că Ferentariul este un cartier locuit de comunități bine închegate, unde viața de zi cu zi se desfășoară normal.
Atmosfera sa autentică, cu blocuri vechi, case individuale și curți cu viță de vie, păstrează farmecul unui București periferic de altădată.
Întrebări frecvente despre Cartierul Ferentari
- De ce are Ferentariul o reputație controversată?
Ferentariul este adesea asociat cu probleme sociale, însă statisticile oficiale arată că infracționalitatea în sectorul 5 este printre cele mai scăzute din București. - Care sunt limitele geografice ale Cartierului Ferentari?
Cartierul se întinde între Șoseaua Sălaj la nord și limita sudică a orașului, fiind delimitat de fosta cale ferată București Filaret – Giurgiu. - Cum s-a dezvoltat urbanistic Ferentariul?
Inițial, zona era agricolă, iar urbanizarea a început în prima jumătate a secolului XX, cu construirea de case și ulterior blocuri în anii ’70. - Ce înseamnă numele “Ferentari”?
Există mai multe teorii, dar cea mai cunoscută leagă numele de termenul latin “ferentarius”, desemnând un soldat din infanteria romană.
