Strada Mărțișor: Povestea unei zone istorice din București cu un farmec aparte

Strada Mărțișor din București ascunde povești fascinante și o evoluție impresionantă, transformându-se dintr-o mahala acoperită cu vii în secolul al XIX-lea într-un cartier vibrant și important pentru extinderea orașului.

Istoria străzii Mărțișor din București

Strada Mărțișor pornea inițial din mahalaua Cărămidarilor, astăzi Parcul Tineretului, și cobora pe Dealul Piscului, unde se află acum Sala Polivalentă, până la Calea Văcărești, actualul loc al complexului comercial Sun Plaza. Zona era cunoscută anterior drept Dealul Măicăneștilor, fiind proprietate a Mănăstirii Văcărești și acoperită cu plantații de viță-de-vie distruse ulterior de filoxeră.

Primele familii și dezvoltarea cartierului

În primele decenii ale secolului XX, parcelarea terenurilor a atras numeroase familii de muncitori care și-au construit case aici, accelerând dezvoltarea Bucureștiului. Preotul și scriitorul Mihai Tătărâm, fondatorul bisericii locale în 1941, a documentat primii locuitori ai zonei încă din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Printre aceștia s-au numărat Ion Pandele, Ene Deliu și Constantin Șerban. Numele lor reflectau ocupațiile comunității, precum căruțaș, bucătar sau dulgher, indicând rolul central al profesiei în identitatea locală.

Originea numelui „Mărțișor”

Numele zonei provine din vechiul obicei al mărțișorului oferit fetelor pe 1 Martie. Acestea își prindeau mărțișoarele de primii gherghinari înfloriți, simbol al norocului în dragoste. Acest obicei a dat locului o semnificație culturală specială, păstrată până astăzi.

Transformări și momente cheie ale străzii

După Războiul de Independență (1877-1878), Bucureștiul s-a dezvoltat semnificativ, iar strada Mărțișor a atras oameni din toată țara. Printre primii locuitori s-au numărat oltenii Constantin Șerban, Ion Militaru și Ion Simigiu, care au construit celebrul „Puț al celor trei olteni”, marcat cu o cruce de piatră ce amintea de ctitorii săi. Ulterior, puțul a fost înlocuit cu o cișmea, acum dezafectată.

Tudor Arghezi și influența asupra străzii Mărțișor

Un punct de referință pentru zona Mărțișor a fost perioada 1928-1930, când scriitorul Tudor Arghezi și-a cumpărat teren aici, fascinat de liniștea și frumusețea locului. Casa sa, prima din zonă cu electricitate și apă curentă, a devenit Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Arghezi a contribuit activ la dezvoltarea zonei, devenind reprezentantul comunității în chestiuni edilitare.

Poezia zonei descrisă de Tudor Arghezi

Arghezi descria poetic strada Mărțișor în 1943, evocând spiritul autentic și farmecul de odinioară al zonei, unde natura și viața cotidiană se împleteau armonios. Evocarea sa surprinde frumusețea sălciilor, grădinilor și vieții tradiționale, care încă dăinuie în memoria colectivă a orașului.

Astăzi, strada Mărțișor rămâne o parte esențială a patrimoniului istoric al Bucureștiului, o filă vie ce poartă poveștile generațiilor ce au trecut prin ea.

Strada Mărțișor din București are o istorie bogată, marcată de tradiții, transformări urbane și personalități marcante precum Tudor Arghezi. De la începuturi modeste până la cartierul vibrant de astăzi, această zonă păstrează un farmec unic și autentic.