Marele incendiu din București – 23 martie 1847: Catastrofa care a schimbat capitala
Marele Incendiu din București – 1847: începutul unei tragedii
Pe 23 martie 1847, în ziua de Paști, un obicei local care implica descărcarea armelor a dus la una dintre cele mai mari tragedii din istoria Bucureștiului. Un adolescent, fiul cluceresei Zoița Drugăneasca, a tras cu un pistol într-un pod plin cu fân, declanșând un incendiu care, alimentat de vânt puternic, s-a extins rapid în tot centrul orașului.
Desfășurarea incendiului: distrugere în lanț
Incendiul a cuprins zona din jurul Hanului Constantin Vodă și Biserica Sf. Dumitru. Focul s-a extins rapid pe străzile Smârdan, Lipscani, Covaci, și până la Bariera Iancului. Au fost mistuite complet cartiere întregi, hanuri, biserici și magazine. Vântul puternic a dus scântei și obiecte în flăcări până la viile de la marginea orașului, iar norii groși de fum au acoperit cerul pentru zile întregi.
Pagubele provocate de incendiu
Potrivit datelor oficiale:
- Au ars 1.850 de clădiri
- 686 case particulare și locuințe
- 1.142 prăvălii comerciale
- 10 hanuri
- 12 biserici
- Peste 2.600 de persoane au fost sinistrate
- Pagubele materiale au depășit 100 de milioane de lei
Reacții și sprijin internațional
Tragedia a avut ecouri în întreaga Europă. Ajutoarele au venit din partea Țarului Rusiei, a Sultanului otoman și de la curțile regale din Viena și Leipzig. Familia Rothschild și alți bancheri europeni au oferit sprijin financiar consistent. În țară, Mitropolia, armata, instituții și persoane fizice au contribuit la fondul de reconstrucție.
Reconstrucția orașului: nașterea unui București modern
În urma dezastrului, a fost înființat un serviciu de pompieri, iar autoritățile au lansat o amplă campanie de reconstrucție. Arhitectura orașului s-a schimbat: casele din lemn au fost înlocuite cu clădiri din piatră cu două etaje, inspirate din stilul austriac.
Comisia de reconstrucție a gestionat distribuirea fondurilor și a publicat un recensământ detaliat al celor afectați. Deși boierii și marii comercianți au primit cele mai mari sume, mii de familii au fost sprijinite să-și refacă viețile.
Consecințe pe termen lung
Marele Incendiu a marcat o cotitură în istoria urbanistică a Bucureștiului. Dintr-un oraș medieval, cu clădiri îngrămădite și vulnerabile, capitala Țării Românești a început o transformare spre modernitate. Dezastrul a demonstrat nevoia unei organizări administrative și a unor măsuri de protecție împotriva incendiilor – nevoi care, până atunci, fuseseră ignorate.
