Așezămintele Brătianu – monument de patrimoniu lăsat în ruină

Așezămintele Brătianu din București sunt un monument de patrimoniu cu o valoare arhitecturală și istorică deosebită, însă astăzi se află într-o stare avansată de degradare. Construit în perioada interbelică de familia Brătianu, acest ansamblu în stil neoromânesc a fost lăsat pradă nepăsării autorităților după anul 2012. Lipsa intervențiilor de conservare a adus Așezămintele Brătianu în pragul colapsului structural, punând în pericol pierderea iremediabilă a unui reper cultural al Capitalei. În cele ce urmează documentăm valoarea arhitecturală și istorică a Așezămintelor Brătianu, starea actuală de degradare, absența lucrărilor de conservare și riscurile care amenință acest monument de patrimoniu.

Valoarea arhitecturală și istorică a Așezămintelor Brătianu

La origine, Așezămintele Brătianu reprezintă un complex arhitectural impresionant, ridicat de soții Ionel și Elisa Brătianu în prima jumătate a secolului XX​. Clădirea a fost proiectată de renumitul arhitect Petre Antonescu și întruchipează sublimul stilului de arhitectură neoromânesc din București​. Elementele decorative ale ansamblului îmbină eleganța tradiției brâncovenești cu influențe neo-românești, conferindu-i o valoare arhitecturală unică.

Din punct de vedere istoric, Așezămintele Brătianu poartă amprenta unei familii care a jucat un rol major în făurirea României moderne. Ion I.C. Brătianu (Ionel), important om de stat și prim-ministru al României Mari, alături de soția sa Elisa, a conceput acest așezământ ca pe o instituție culturală dedicată publicului larg. Clădirea a fost gândită încă de la început ca o imensă bibliotecă deschisă tuturor românilor, pusă la dispoziție de familia Brătianu​. De-a lungul timpului, ansamblul a găzduit colecții de carte și a funcționat ca bibliotecă, consolidându-și statutul de monument istoric. Astăzi, imobilul se află în proprietatea statului (administrat de Biblioteca Națională a României) și are statut oficial de monument istoric protejat. Importanța sa culturală și arhitecturală face cu atât mai tragică situația actuală de abandon.

Starea actuală de degradare

În prezent, Așezămintele Brătianu se află într-o stare alarmantă de degradare fizică. Fațadele odinioară somptuoase sunt acum mâzgălite cu graffiti, inclusiv peste delicata dantelărie de piatră, iar interiorul clădirii este plin de gunoaie​. Pereții exteriori au tencuiala scorojită și crăpături adânci, multe dintre elementele arhitecturale decorative fiind grav deteriorate sau prăbușite​. Presa descrie imaginea actuală a clădirii prin cuvintele „paragină, uitare și abandon”, o caracterizare sumbră dar justă a reședinței Brătianu de astăzi​. Această clădire superbă de odinioară “acum se dărâmă, se distruge”​ din cauza neglijenței, devenind practic o ruină periculoasă în centrul Capitalei. Vegetația invazivă și infiltrațiile accentuează degradarea, iar zone din acoperiș și structura clădirii riscă să cedeze la următoarea intemperie majoră. Imaginea actuală a Așezămintelor Brătianu este una dezolantă, ilustrând direct consecințele abandonului îndelungat.

Lipsa intervențiilor de conservare

Cauza principală a stării jalnice în care a ajuns acest monument este absența aproape totală a intervențiilor de conservare și restaurare din partea autorităților. După naționalizarea forțată din 1948, Așezămintele Brătianu au fost administrate succesiv de diverse instituții ale statului comunist, fără o grijă reală pentru întreținerea lor​. Cu toate acestea, ansamblul a supraviețuit deceniilor de comunism și a continuat să funcționeze ca bibliotecă publică până în anul 2012, când a fost închis, marcând începutul abandonului total​. Din acel moment, nu s-au mai efectuat nici măcar reparații minore de întreținere, clădirea fiind lăsată complet expusă intemperiilor și trecerii timpului. În lipsa oricăror lucrări de conservare, degradările s-au agravat continuu: experții au constatat apariția multor fisuri și slăbirea structurilor de rezistență, ca urmare directă a lipsei de întrețineri minimale, a acțiunii intemperiilor și a deteriorărilor mecanice​. O expertiză tehnică realizată încă din 2019 a avertizat explicit că imobilul se poate prăbuși în orice moment, total sau parțial, dacă nu se intervine urgent​. Cu toate acestea, ani la rând apelurile specialiștilor au fost ignorate.

În pofida semnalelor de alarmă repetate, autoritățile au tergiversat inițierea lucrărilor de salvare. De-a lungul ultimului deceniu au existat numeroase promisiuni privind consolidarea și restaurarea Așezămintelor Brătianu, însă toate s-au dovedit lipsite de rezultat. Abia spre sfârșitul anului 2023 s-au făcut primii pași concreți pe hârtie, când Ministerul Culturii a anunțat depunerea documentației și a semnat contractele pentru elaborarea proiectului de consolidare și reabilitare a ansamblului. Aceste demersuri tardive, finanțate printr-un program de reabilitare a patrimoniului, reprezintă o rază de speranță – însă lucrările efective de restaurare nu au început încă. Între timp, monumentul continuă să se degradeze pe zi ce trece, sub privirile indiferente ale autorităților. Lipsa intervențiilor timpurii și a unei acțiuni ferme de conservare până acum reflectă o crasă nepăsare față de acest patrimoniu, care a fost practic lăsat să piară încet.

Riscul pierderii monumentului de patrimoniu

Fără măsuri urgente, riscul pierderii iremediabile a Așezămintelor Brătianu este extrem de ridicat. Structura de rezistență a clădirii este deja grav compromisă și poate ceda în orice clipă, conform evaluărilor tehnice disponibile. O prăbușire – fie și parțială – ar însemna distrugerea definitivă a uneia dintre cele mai valoroase clădiri de epocă ale Bucureștiului, un exemplu rar de arhitectură neoromânească și o creație a arhitectului Petre Antonescu. Dispariția Așezămintelor Brătianu ar lăsa un gol de neînlocuit în patrimoniul cultural al orașului, ștergând o pagină importantă din istoria sa urbană. Este, de fapt, o cursă contracronometru: fiecare zi de întârziere a lucrărilor de conservare adâncește degradarea și apropie monumentul de un deznodământ tragic. Fără intervenție imediată, Așezămintele Brătianu riscă să devină doar o amintire – încă un monument pierdut din nepăsare, într-un oraș care nu își protejează îndeajuns comorile arhitecturale.

Surse

• Ana-Maria Șchiopu – Așezămintele Brătianu, istoria abandonată a Bucureștiului, Adevărul
• Antoaneta Dohotariu – Așezămintele Brătianu sunt în pragul prăbușirii totale, B365.ro
• Gabriel Negreanu – Altar pentru ritualuri de magie și gunoaie la Așezămintele Brătianu, Mediafax