O scurtă istorie a Bucureștiului: De la așezare medievală la capitala Țării Românești
📜 Originea și primele atestări ale Bucureștiului
Bucureștiul, actuala capitală a României, își are originile într-o așezare medievală care s-a dezvoltat în jurul unei curți fortificate. În izvoarele istorice, prima mențiune documentară a orașului datează din 20 septembrie 1459, când Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, emite un act semnat „în cetatea București”.
Această menționare este deosebit de importantă, deoarece demonstrează că, la mijlocul secolului al XV-lea, Bucureștiul devenise deja un centru administrativ și economic în plină dezvoltare. Înainte de acest moment, în jurul Cetății Dâmboviței exista un sat care deservea curtea domnească și aproviziona regiunea.
🏰 Fortificația din timpul lui Vlad Țepeș
Vlad Țepeș a avut un rol esențial în evoluția Bucureștiului, prin construirea unei noi curți domnești fortificate, ce avea rol strategic și economic. Poziționarea orașului pe principalele rute comerciale ale vremii (spre Giurgiu, Cornățel, Târgoviște și Slatina) a favorizat dezvoltarea sa accelerată.
Totuși, în această perioadă, Bucureștiul nu devenise încă principala reședință a domnitorilor Țării Românești, ci doar un centru administrativ și militar de importanță secundară, alături de Târgoviște, care era capitala oficială.
📈 Bucureștiul devine capitala Țării Românești (1659)
Deși în secolul al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea domnitorii au alternat între București și Târgoviște, în 1659, domnitorul Gheorghe Ghica a stabilit definitiv Bucureștiul drept capitală a Țării Românești.
🔹 Factori care au favorizat această decizie:
- Poziția strategică – Bucureștiul era mai accesibil și mai ușor de supravegheat de otomani, având în vedere proximitatea față de garnizoana otomană de la Giurgiu.
- Expansiunea economică – dezvoltarea comerțului a transformat orașul într-un centru urban important.
- Creșterea influenței otomane – domnitorii care aveau o relație favorabilă cu Imperiul Otoman au preferat Bucureștiul, în timp ce cei care doreau să se distanțeze de influența otomană optau pentru Târgoviște.
Începând cu această perioadă, Bucureștiul a cunoscut o dezvoltare accelerată, devenind centrul politic, economic și cultural al Țării Românești.
🏛️ Planul urbanistic al Bucureștiului și dezvoltarea economică
Odată cu statutul de capitală, Bucureștiul a început să se extindă, iar Curtea Domnească a devenit nucleul urbanistic al orașului. În jurul său s-au dezvoltat:
- Strada Lipscani – centrul comercial al orașului, unde se aflau prăvăliile negustorilor și atelierele meșteșugarilor.
- Cartiere boierești – reședințele aristocraților se aflau în proximitatea Curții Domnești.
- Mahalalele – zonele locuite de meșteșugari și comercianți.
🏗️ Construcții importante (Secolele XVI-XVIII)
📌 1558-1559 – Biserica Domnească de la Curtea Veche, ctitorită de Mircea Ciobanul, cea mai veche clădire de cult păstrată în București.
📌 1694 – Academia Domnească de la București, fondată de Constantin Brâncoveanu, prima instituție de învățământ superior din Țara Românească.
📌 1704 – Spitalul Colțea, primul spital din București, construit de spătarul Mihai Cantacuzino.
🏙️ Bucureștiul și alte capitale europene
Bucureștiul a fost mereu un oraș al contrastelor. În perioada domniei lui Carol I, orașul a început să fie numit „Micul Paris”, datorită arhitecturii și influențelor culturale franceze prezente în centrul său.
Cu toate acestea, această denumire nu reflecta în totalitate realitatea orașului, întrucât în afara Podului Mogoșoaiei (actuala Calea Victoriei), unde se concentra luxul și eleganța, Bucureștiul era un amestec de stiluri arhitecturale și influențe diverse – de la otomane la vest-europene.
În timpul ocupației otomane, Podul Mogoșoaiei rivaliza ca lux cu Istanbulul, iar mai târziu, în secolul al XIX-lea, s-a transformat într-un bulevard ce amintea de Viena sau Paris.
Bucureștiul nu a fost niciodată o simplă copie a altor capitale europene, ci un oraș cu o identitate proprie, modelată de influențele culturale și economice ale diferitelor epoci.
🔍 Concluzie
Istoria Bucureștiului este o poveste fascinantă despre evoluție, adaptare și modernizare. De la așezare medievală la capitala Țării Românești și, mai târziu, a României, orașul a fost martorul unor transformări profunde care i-au modelat identitatea.
Deși a fost influențat de marile capitale europene, Bucureștiul a reușit să își păstreze un farmec unic, reflectat în amestecul său de tradiție și modernitate.
📌 Astăzi, Bucureștiul continuă să fie un centru cultural, economic și politic al României, purtând cu el moștenirea istorică a secolelor trecute.
❓ Întrebări frecvente
1. Care este prima mențiune documentară a Bucureștiului?
Bucureștiul este atestat documentar pentru prima dată la 20 septembrie 1459, într-un act emis de Vlad Țepeș.
2. De ce Bucureștiul a devenit capitala Țării Românești?
În 1659, domnitorul Gheorghe Ghica a ales Bucureștiul drept capitală datorită poziției strategice și influenței otomane crescute.
3. Ce clădiri istorice importante s-au construit în București între secolele XVI-XVIII?
Printre cele mai importante construcții se numără Biserica Domnească (1558-1559), Academia Domnească (1694) și Spitalul Colțea (1704).
4. De ce Bucureștiul a fost numit „Micul Paris”?
În timpul domniei lui Carol I, arhitectura și influențele franceze din centrul orașului au dus la această denumire, deși Bucureștiul a păstrat mereu un farmec distinct.
