Legenda numelor stațiilor de metrou din București – O călătorie prin istoria subterană a Capitalei
O rețea cu povești: metroul bucureștean și semnificația denumirilor sale
Puțini știu că fiecare stație de metrou din București are în spate o poveste – unele legate de fabrici, altele de personalități marcante, cartiere sau momente istorice. Inaugurat în 1979, metroul bucureștean se întinde astăzi pe aproape 70 de kilometri, împărțiți între patru magistrale majore: M1, M2, M3 și M4.
Primul tronson al Magistralei 1 a inclus șase stații: Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii și Timpuri Noi – o linie care leagă istoria industrială a orașului de identitatea sa urbană.
De la fabrici la personalități istorice
Industrialul devine istorie
Denumirile stațiilor Semănătoarea și Timpuri Noi au fost inspirate de fabricile din apropiere. Ulterior, Semănătoarea a fost rebotezată Petrache Poenaru în 2009 – un om de știință și inventator român remarcabil, fondator al învățământului modern și creator al tocului rezervor. Motivul? Proximitatea față de Complexul Universitar Politehnica și campusul Regie.
Trecerea la actualitate
În cadrul aceluiași proiect de actualizare a denumirilor, și alte stații au primit nume noi:
- Armata Poporului → Lujerului, după strada și pasajul Lujerului
- Industriilor → Preciziei, după Bulevardul Preciziei
- I.M.G.B. → Dimitrie Leonida, în onoarea inginerului vizionar al ideii metroului
- Depoul I.M.G.B. → Berceni, singura stație supraterană din Capitală
- Policolor → Nicolae Teclu, chimist român și inventator al celebrului „bec Teclu”
- Linia de Centură → Anghel Saligny, inginer român și proiectant al podului de la Cernavodă
Schimbări după Revoluție – o redefinire a identității
După 1989, metroul a fost și el afectat de schimbările socio-politice. Stațiile care purtau nume asociate cu regimul comunist au fost redenumite:
- Leontin Sălăjan → Nicolae Grigorescu, celebru pictor român
- Pieptănari → Eroii Revoluției, în memoria celor căzuți în 1989
- Muncii → Costin Georgian, fost director Metrorex, decedat chiar înaintea inaugurării stației Basarab
Nume inspirate de cartiere, piețe și bulevarde
Multe stații au primit denumirile zonelor unde sunt amplasate:
Universitate, Piața Romană, Piața Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera, Tineretului, Piața Sudului, Apărătorii Patriei și Constantin Brâncoveanu – toate reflectă identitatea geografică și urbană a Bucureștiului.
De asemenea, Gara de Nord 2 și Basarab 2 poartă numele gărilor pe care le deservesc, iar 1 Mai, Grivița, Obor sau Piața Iancului derivă din arterele majore pe care le străbat.
Un patrimoniu urban în mișcare
Metroul din București nu este doar un mijloc de transport, ci și o galerie subterană a istoriei orașului. Fiecare stație are o poveste ce merită descoperită – de la realizări inginerești și transformări industriale, până la repere culturale și omagii aduse marilor figuri istorice.
Călătoria prin tunelurile metroului este, de fapt, o călătorie prin timp. 🕰️🚇
Întrebări
1. Care este singura stație de metrou aflată la suprafață în București?
Stația Berceni este singura stație de metrou supraterană din Capitală.
2. De ce a fost redenumită stația Semănătoarea în Petrache Poenaru?
Datorită apropierii de campusul Politehnica și în onoarea lui Petrache Poenaru, un pionier al învățământului românesc.
3. Ce stații au fost redenumite după Revoluția din 1989?
Printre ele se numără Leontin Sălăjan → Nicolae Grigorescu, Pieptănari → Eroii Revoluției, Muncii → Costin Georgian.
4. Cum s-au stabilit numele celorlalte stații?
Majoritatea au fost numite după piețele, cartierele și bulevardele în apropierea cărora se află.
