Droguri și prostituție la RIN Grand Hotel: investigații recente și acuzații grave

RIN Grand Hotel – cândva un simbol al luxului hotelier în București – a ajuns în ultimul an sinonim cu un focar de infracționalitate. Locatarii complexului (acum transformat în RIN Grand Residence) denunță existența unei rețele extinse de prostituție și trafic de droguri care operează aproape nestingherit în incinta clădirii.

Mărturiile apărute recent în presă descriu scene umilitoare și o stare de teroare pentru rezidenți, în timp ce autoritățile și administrarea complexului par incapabile sau neinteresate să stopeze fenomenul. Acest articol analizează în mod critic informațiile din ultimele 12 luni (2024–2025) despre situația de la RIN Grand Hotel, evidențiind lipsa de măsuri eficiente din partea autorităților și a managementului și posibile legături cu rețele de crimă organizată.

Context

RIN Grand Hotel (actualul RIN Grand Residence) în București – inaugurat în 2007 ca „cel mai mare hotel din Europa”, transformat ulterior integral în complex de apartamente​

Inaugurat în 2007 cu 1.500 de camere, RIN Grand Hotel a fost cândva cel mai mare hotel din Europa, deținut de omul de afaceri Ionuț Negoiță (fratele primarului Sectorului 3, Robert Negoiță)​. Pandemia COVID-19 a lovit puternic afacerea hotelieră – gradul de ocupare a scăzut dramatic, iar în 2021 s-a decis închiderea hotelului pentru turiști și conversia completă a camerelor în apartamente de locuit​.​

Până în vara anului 2022, clădirea a fost transformată în RIN Grand Residence, un ansamblu de locuințe cu aproximativ 1.500 de apartamente, dintre care multe au fost scoase la vânzare sau închiriate în regim hotelier (tip Airbnb) de către proprietari. Potrivit lui Negoiță, la momentul conversiei mai funcționau în regim hotelier 480 de camere, restul fiind deja apartamente​

Această tranziție rapidă către închirieri pe termen scurt a creat un vid de reglementare și supraveghere: nu se mai aplică rigorile unui hotel (controale, recepție 24/7, evidența clară a oaspeților), iar legislația pentru apart-hoteluri și Airbnb în România este foarte deficitară, după cum recunoaște chiar Negoiță​

În aceste condiții, complexul a devenit teren fertil pentru activități ilicite. „Tot Bucureștiul știe ce e aici”, spune unul dintre locatari despre reputația zonei​

În mod ironic, nu este prima dată când numele RIN Grand este asociat cu astfel de probleme: în trecut, poliția a destructurat o grupare de proxeneți care închiriase apartamente în RIN Grand Hotel pentru prostituție (caz soldat cu arestarea a patru persoane)​, iar clădirea a figurat și în celebrul scandal „Prostituatele PSD” din 2010, legat de o rețea de escorte pentru VIP-uri​

Cu toate acestea, fenomenul pare să fi revenit în forță în perioada 2024–2025, atingând un nivel critic.

Mărturii recente din interiorul „fenomenului RIN”

Situația a fost adusă în atenția publică în mod deosebit de mărturia lui Cristian Gațu, dublu campion mondial la handbal și unul dintre locatarii de vază ai complexului. În vârstă de 79 de ani, Gațu s-a mutat recent în RIN Grand Residence (fostul hotel al lui Negoiță) și a descoperit rapid că se află „în mijlocul unui nod de prostituție, trafic de persoane și droguri”​. „Am fost martorul unor lucruri umilitoare”, afirmă fostul sportiv, care se declară șocat de ceea ce a văzut și preocupat de siguranța sa și a vecinilor​. Gațu descrie un haos generalizat în aceste blocuri: „Din peste 800 de apartamente, mai mult de jumătate sunt închiriate în regim hotelier. De la zi la zi, clachez! Tot Bucureștiul știe ce e aici… ce se întâmplă aici…”​. Cu alte cuvinte, complexul a căpătat faima unui veritabil cartier general al viciilor, cunoscut de multă lume, însă tolerat tacit.

Nu doar Cristian Gațu ridică aceste acuzații. Florin Grigore, un alt proprietar din RIN Grand Residence și fost președinte al asociației de proprietari (asociație dizolvată în instanță între timp), confirmă că „în blocurile de la RIN nu domnește legea, ci forța, afacerile negre”​

Grigore afirmă că funcționează practic un regim hotelier ilegal în complex – „o sursă importantă de venit nefiscalizat” – care atrage infracționalitate: „prostituție, proxenetism, trafic de minori și droguri”. Mai mult, acesta dezvăluie că există deja un dosar în lucru la DIICOT pe această temă​, semn că și autoritățile de combatere a crimei organizate au indicii privind o rețea criminală activă.

Relatările din interiorul complexului sunt deosebit de grave și indică un nivel ridicat de pericol social. Iată câteva aspecte cheie semnalate în ultimele luni de locatarii din RIN Grand Residence:

• Decese suspecte prin supradoză: „În urmă cu câteva zile, în bloc au decedat două persoane din cauza unei supradoze”, declară Florin Grigore​. Tragicul eveniment, petrecut la finele lui martie 2025, nu este singular – Grigore spune că „au mai fost două (decese) în urmă cu un an, în 2024, chiar în corpul de bloc al domnului Gațu”, ambele victime fiind tinere. Astfel de cazuri indică un consum ridicat de droguri în incintă, care a scăpat de sub control și a făcut deja victime.
• Tinere exploatate și racolate online: Cele două fete decedate în 2024, ambele în vârstă fragedă, fuseseră racolate de pe un site de anunțuri de către cei ce administrează „regimul hotelier” ilegal din RIN​. Li s-a promis un „venit minim de 10.000 de lei și condiții de lux” pentru a veni să muncească aici​, însă în realitate au fost atrase într-un mediu de exploatare (probabil prostituție forțată și consum de droguri), care le-a fost fatal. Acest modus operandi – recrutarea de tinere vulnerabile prin false oferte de job – este specific traficului de persoane, subliniind dimensiunea de crimă organizată a fenomenului.
• Teroare și insecuritate pentru locatari: Locatarii onești ai complexului se simt sechestrați într-un mediu infracțional. Gațu și ceilalți proprietari susțin că au încercat să-și apere liniștea și siguranța, depunând numeroase plângeri la poliție și chiar la DIICOT, însă „au ajuns degeaba” – practic fără rezultat​. Între timp, pe holurile clădirilor „nu domnește legea”, ci diferiți indivizi violenți controlează activitățile, iar rezidenții se tem pentru familiile lor. Ei au asistat la scene șocante: altercații între proxeneți, femei exploatate ce bat la uși cerând ajutor, consumatori de droguri în stare de inconștiență – o imagine de coșmar într-un ansamblu rezidențial modern.
• Eșecul organizării proprietarilor: Disperați, proprietarii legitimi au încercat să se organizeze într-o asociație pentru a recâștiga controlul clădirii (de exemplu, ar fi putut vota interzicerea închirierilor pe termen scurt, dacă ar fi avut majoritate). Însă această inițiativă a fost zădărnicită – asociația a fost dizolvată prin decizie judecătorească, în condiții controversate. „Nici măcar alcătuirea unei asociații care să-i protejeze nu le-a reușit”, explică Gațu, precizând că fără o asociație, proprietarii nu au instrumente legale să oprească fenomenul.

În ansamblu, mărturiile din ultima perioadă conturează imaginea unui veritabil centru de activități ilegale la RIN Grand, menținut sub aparența unui complex rezidențial. Prezența DIICOT sugerează existența unei rețele infracționale bine organizate, care controlează prostituția și traficul de droguri din interior, profitând de pe urma femeilor exploatate și a consumatorilor.

Reacții oficiale și poziția conducerii hotelului

Scandalul declanșat de dezvăluirile locatarilor a impus o reacție din partea celui asociat cu proprietatea clădirii – Ionuț Negoiță, fostul patron al hotelului (și ex-acționar majoritar al clubului Dinamo). Negoiță, care încă deține indirect controlul administrativ al complexului prin firma Claro Finance Business Solutions SRL (firma de administrare a blocurilor, deținută aproape integral de familia Negoiță​), a oferit un răspuns defensiv și evaziv. Contactat de jurnaliști, el a minimizat gravitatea acuzațiilor și a mutat responsabilitatea în curtea proprietarilor și a autorităților:

• Negarea amplorii fenomenului: „Putem vorbi vorbe, pentru că sunt gratuite. Dânșii sunt proprietari acolo, pot face mai multe… Asta dacă e adevărat ceea ce spun, dar eu cred că se și exagerează”, a declarat Negoiță, sugerând că locatarii ar putea hiperboliza situația​. El admite totuși că „probleme sunt peste tot, în orice loc sau comunitate, oameni de tot felul. E un fenomen extins”, invocând faptul că ceea ce se întâmplă la RIN Grand nu ar fi o excepție, ci parte dintr-o tendință generală (de exemplu, probleme legate de platforme tip Airbnb în multe imobile din țară)​.
• Pasarea responsabilității către autorități: Negoiță a subliniat că nu este treaba firmei administratoare să combată direct infracționalitatea: „Există autorități! Ce problemă are Claro? De unde să știe Claro? Dânșii (proprietarii) pot reclama la poliție dacă se întâmplă ilegalități! Despre ce vorbim?”. Cu această afirmație, el practic se delimitează de orice răspundere privind prostituția și traficul de droguri din complex, afirmând că doar Poliția trebuie să intervină. „Eu nu sunt poliție!”, a spus tranșant Negoiță în dialogul cu reprezentanții proprietarilor​. Cu alte cuvinte, managementul clădirii își declină competența în fața acestor probleme, chiar dacă ele se petrec în spațiul pe care îl administrează.
• Critici la adresa locatarilor implicați: Omul de afaceri a lăsat să se înțeleagă că locatarii reclamanti nu și-au făcut suficient datoria civică. „Să se organizeze! Să se adune! […] Dacă ei întruneau o majoritate conform legii, mă puteam eu opune? E ușor de aruncat cu noroi”​, a spus Negoiță referitor la eșecul asociației de proprietari, insinuând că aceasta a fost dizolvată pentru că locatarii nu ar fi respectat procedurile sau nu ar fi strâns majoritatea necesară. Totuși, această poziție ignoră acuzațiile proprietarilor cum că chiar reprezentanții lui Negoiță ar fi obstrucționat înființarea asociației, pentru a nu pierde controlul administrării. Negoiță a menționat că firma sa mai asigură administrarea „încă un an sau doi, până se constituie o asociație de proprietari cum trebuie, conform legii, și am încheiat subiectul”, lăsând de înțeles că intenționează să se retragă odată ce proprietarii vor reuși să se organizeze legal​.
• Lipsește asumarea sau un plan de acțiune: În ansamblu, reacția oficială a lui Ionuț Negoiță a fost percepută ca lipsită de empatie și implicare. Cristian Gațu declară că și-a pierdut complet încrederea în Negoiță: „Nu știam că ascunde lucruri atât de urâte sub masca pe care o purta. Azi nu mai am niciun fel de încredere! Am vorbit cu dânsul, am realizat că nu se va rezolva nimic”, spune fostul sportiv​. De altfel, Negoiță a recunoscut că „m-am văzut cu domnul Gațu, dar ne întâlneam degeaba”, deoarece punctele lor de vedere erau fundamental opuse​. Cu toate că Negoiță afirmă „m-am implicat în toate problemele lor, dar nu pot pierde vremea mereu”, faptele arată că nici după numeroase sesizări situația nu s-a îmbunătățit, semn că implicarea reală a fost minimă​.

În ceea ce privește autoritățile, până în prezent nu au existat declarații publice ferme din partea Poliției Capitalei sau a DIICOT despre acest caz, cel mai probabil datorită caracterului în desfășurare al investigațiilor. Reprezentanții poliției nu au comentat încă în presă acuzațiile aduse de locatari, iar DIICOT (care conform locatarilor are o cauză deschisă pe subiect) nu a comunicat stadiul anchetei. Lipsa unei reacții publice rapide alimentează frustrarea rezidenților, care văd în asta o confirmare a lentorii sistemului. Singurul fapt concret este ancheta în curs, ale cărei rezultate întârzie să apară.

Lipsa de acțiune și consecințele tolerării fenomenului

Din păcate, evenimentele ultimului an scot în evidență o lipsă alarmantă de acțiune eficientă din partea celor responsabili, ceea ce a permis problemei să se agraveze. Mai multe aspecte sugerează un eșec instituțional și managerial:

• Plângeri fără rezultat: Locatarii au făcut numeroase plângeri la Poliție și au sesizat direct DIICOT despre ceea ce se întâmplă, încă din 2024, dar fără efect concret​. Faptul că rețeaua de prostituție și droguri a continuat să opereze în tot acest timp – ajungându-se la decese prin supradoză – indică fie o inerție a autorităților, fie o complexitate a cazului care depășește resursele alocate. În ambele situații, inacțiunea prelungită a permis grupării infracționale să prospere și să-și consolideze controlul asupra locației.
• Vid legislativ și procedural: Situația de la RIN Grand relevă și o problemă de sistem: reglementarea insuficientă a apart-hotelurilor și a închirierilor în regim hotelier. Așa cum admite și Negoiță, „fenomenul Airbnb… legislația e subțire. La hotel trebuie avize, pe când în regim hotelier… unii n-au deloc”​golazo.ro. Practic, legislația lacunară a creat o breșă pe care grupările de crimă organizată o exploatează. În lipsa unor obligații clare de evidență a chiriașilor pe termen scurt și a unor controale periodice în asemenea complexe, activitățile ilegale se pot desfășura aproape la vedere, dar în afara oricărui cadru legal.
• Implicarea (sau complicitatea) managementului: Firma administratoare (Claro, controlată de Negoiță) este acuzată de proprietari că ar oferi un „tratament preferențial tuturor celor care închiriază”, în detrimentul locatarilor permanenți – adică ar închide ochii la fluxul constant de persoane străine care intră/ies din apartamente închiriate. Mai mult, unii locatari suspectează că un segment semnificativ din veniturile negre generate de acest mini-hotel ilegal se îndreaptă către entități apropiate de administrație. Formula folosită de Florin Grigore – „sursă importantă de venit nefiscalizat”​golazo.ro – ridică întrebarea: cine profită financiar de pe urma sutelor de apartamente închiriate ilegal? Dacă proprietarii individuali își închiriază singuri apartamentele, aceștia încalcă legea nefiscalizând veniturile. Însă e posibil ca anumite firme (poate chiar administratori informali) să gestioneze centralizat o parte din apartamente, alimentând astfel rețeaua de prostituție. În orice caz, managementul complexului nu a luat nicio măsură vizibilă să stopeze închirierile pe termen scurt sau să le reglementeze, deși ar fi putut, de exemplu, să impună reguli mai stricte de acces sau să alerteze poliția la primele semne de activitate suspectă. Această pasivitate ridică semne de întrebare – este vorba doar de neglijență și dorința de profit cu orice preț, sau există o formă de complicitate tacită?
• Posibile legături cu crima organizată: Informațiile disponibile sugerează că la RIN Grand operează o structură integrată de crimă organizată: proxeneți care aduc fete (inclusiv minore, se pare) de la distanță, le exploatează sexual, dealeri care aprovizionează cu droguri, și totodată un sistem de protecție locală (interlopi care intimidează locatarii, eventual polițiști corupți care ignoră plângerile). Deși aceste legături nu sunt confirmate oficial, implicarea DIICOT indică suspiciuni puternice în acest sens​. Mai mult, reputația anterioară a locului și conexiunile personale ridică întrebări: familia Negoiță a fost menționată în trecut (în calitate de beneficiari) în dosare de prostituție de lux​, iar un proxenet celebru (Ion “Tera” Tămârjan) care aproviziona petreceri de VIP-uri a fost condamnat în legătură cu astfel de rețele, în care apăreau numele fraților Negoiță​. Chiar dacă acele cazuri erau separate și vechi de un deceniu, ele conturează un istoric dubios ce planează asupra acestor personaje. Faptul că proprietarul complexului este fratele unui primar de sector amplifică suspiciunile că autoritățile locale ar putea fi mai puțin vigilente, din cauza influenței politice​. Toate aceste aspecte sugerează că fenomenul RIN nu este un simplu incident izolat, ci rezultatul unei combinații de factori: slăbiciuni legislative, inacțiune instituțională și, posibil, rețele infracționale protejate.

Consecințele acestei lipse de acțiune sunt deja vizibile și alarmante. Pe lângă pierderea a patru vieți omenești în ultimul an din cauza drogurilor, numeroase alte persoane sunt probabil abuzate și traumatizate în spatele ușilor închise ale apartamentelor din RIN Grand. Comunitatea rezidenților onești este destrămată de frică și neputință. Mai mult, imaginea orașului are de suferit – existența unui asemenea centru de trafic chiar în Capitală, tolerat tacit, transmite un mesaj de impunitate către infractori. Dacă autoritățile nu intervin ferm, există riscul ca și alte ansambluri rezidențiale să devină „zone franche” pentru crimă organizată, după modelul RIN Grand.

Cazul RIN Grand Hotel (Residence) reprezintă un semnal de alarmă cu privire la modul în care combinația dintre lăcomie, indiferență și slăbiciuni instituționale poate transforma un fost simbol al ospitalității într-un focar de criminalitate. Evenimentele din 2024–2025 arată clar cum lipsa de măsuri eficiente din partea autorităților și a managementului a perpetuat și agravat problemele de prostituție și droguri în complex. Deși locatarii au strigat după ajutor, s-au lovit de un zid al pasivității: plângerile lor nu au produs acțiuni concrete, iar proprietarul (Negoiță) s-a spălat pe mâini de răspundere, preferând să minimizeze situația.

Este evident că, fără o schimbare de abordare, RIN Grand Residence va continua să fie un „no man’s land” al ilegalităților, unde clanurile de proxeneți și dealerii de droguri își văd nestingheriți de treabă, iar viețile oamenilor sunt puse în pericol. Autoritățile trebuie să rupă cercul complicităților și al nepăsării: să accelereze ancheta DIICOT, să efectueze razii regulate în complex, să monitorizeze platformele de anunțuri care promovează servicii ilicite la această adresă și să colaboreze cu proprietarii corecți pentru reinstaurarea ordinii. De asemenea, este necesară o revizuire legislativă urgentă privind regimul închirierilor pe termen scurt, pentru a oferi un cadru legal clar și instrumente de control în astfel de situații.

Nu în ultimul rând, cazul ridică problema responsabilității morale a celor aflați la vârf: chiar dacă legal Ionuț Negoiță nu mai deține toate apartamentele, el poartă o parte din vina pentru că a permis (prin inacțiune și prin modul în care a tranzacționat proprietățile) ca fostul său hotel să devină un paradis al interlopilor. „Fenomenul RIN” este, în esență, un eșec al comunității noastre de a-și proteja cetățenii cei mai vulnerabili. Rămâne de văzut dacă, sub presiunea opiniei publice și a evidenței tot mai zdrobitoare, se vor lua măsuri reale. Până atunci, RIN Grand rămâne un trist exemplu al modului în care lipsa de acțiune poate echivala cu complicitatea.

Surse

• HotNews.ro – „Lupta lui Gațu – legenda handbalului românesc a ajuns în mijlocul unui conflict legat de o rețea de prostituție și consum de droguri: «Am văzut lucruri umilitoare» / Îl acuză pe Ionuț Negoiță, fratele primarului Sectorului 3” (8 apr. 2025)​ / hotnews.ro
• GOLAZO.ro – „Lupta lui Cristian Gațu. Cum a ajuns fostul mare handbalist în mijlocul unui conflict de proporții, la fostul hotel al lui Negoiță: «Am fost martorul unor lucruri umilitoare»” (Vlad Nedelea, 8 apr. 2025)​ / golazo.ro
• Libertatea.ro – „Rin Grand Hotel din București a fost închis pentru turiști. Ce destinație capătă camerele din clădire” (Cristian Otopeanu, 25 ian. 2022)​ / libertatea.ro​
• B1TV.ro – „Hotelul lui Robert Negoiță ascundea un clan de proxeneți: razie de amploare a polițiștilor încheiată cu mai multe arestări” (știre B1 TV, aprox. 2018) / ​b1tv.ro​
• IndependentOnline.ro – „Ion «Tera» Tămîrjan, condamnat la închisoare cu executare” (Ialomița, 8 iul. 2014)​ / independentonline.ro

surse foto: www.flickr.com / jurnalul.ro